Dureri ascunse...
de Dimitrie Anghel
Sunt flori care-şi înclină boiul şi mor topite de visare,
Mai sunt şi ochi ce plâng în noapte şi-adorm când soarele răsare,
Mâhnite-s florile acele,dar jalea lor cine-o mai ştie?
Cine-a-nţeles cît plâns ascunde sub ochi o dungă viorie?
Cît praf de flori nu cerne vântul de-a lungul zilelor de vară,
Şi totuşi veselă-i grădina.Pe-un ram, sfioşi,visau aseară
Doi trandafiri ca doi prieteni,şi azi vîrtejul de petale
Acelui ofilit, în roate, dă celui de pe ram, ocoale…
Ca ei, ţii minte, stam alături…Dar tu nu poţi să mai ţii minte:
Ochii închişi nu mai visează şi foile ce mai-nainte
Erau o floare roşie-acuma-s doar un prilej de amintiri,
Iar viaţa reinnoită-ncepe din purpura de trandafiri.
Aşa mor florile-n neştire,aşa-şi sting ochii buni lumina
Şi-n preajma vieţii care râde,cine-ar gândi,privind grădina,
Că sub surâsul ei s-ascunde o ne-ntreruptă agonie!
Cine-a-nţeles cît plâns ascunde sub ochi o dungă viorie?
The brave and gentle Andy... In memoriam Andy Withfield. Champion of Capua. Champion of our hearts. Bringer of rain. Everytime it rains, I remember it. I began to love the rain...Andy , you came into our hearty and now you will never leave it . We will always miss you...more than you will ever know , The Whitfields will always be in our thoughts and prayers and you will never , ever be forgotten!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu