Citate...Octavian Paler
Îmi iubesc ţara atunci când nu mă uit la televizor şi când nu merg pe stradă.
A aştepta înseamnă a supravieţui cât mai mult, a aluneca spre moarte încet.
Curajul este, aş zice, o frică în care s-a pus ordine; ceea ce te ajută să te agăţi de partea de frică unde pierderile sunt mai mici.
Dragostea e o luptă între două suflete şi între două trupuri în care uneori nu e niciun învingător, alteori nu e niciun învins.
A iubi înseamnă, poate, a lumina partea cea mai frumoasă din noi.
O iubire pe care esti nevoit sa o pazesti nu reprezinta nimic.
A muri înseamnă de fapt a te muta într-o stea.
Oricât de frumoasă ar fi o melodie, vine o clipă când ea e acoperită de tăcere.
Cred că aş putea să înşir câteva sute de mirosuri ale ierbii, în funcţie de ceasurile zilei, de ploaie, de soare, de anotimp, de pământ, de umbră, de înălţime, de gradul de umezeală ori de uscăciune. Aş putea deosebi acum, bănuiesc, cu ochii închişi murele oloage de murele crescute în tufe, foşnetul unui fag de foşnetul unui brad. În schimb, multe din cele trăite s-au estompat, lăsând în urmă goluri, ca într-o pădure arsă pe jumătate. Această descoperire mă obligă să admit că memoria mea seamănă acum cu o oglindă spartă, care-mi restituie frânturi de viaţă.
Tinereţea nu mai e decât o zdreanţă aurie, pe care o târăsc amintirile.
Din ce în ce mai puţin soare şi din ce în ce mai multă amintire a soarelui…
Nu există, poate, ceva mai trist decât un om care vrea să fie vesel cu orice preţ.
Cine a văzut speranţa, nu o mai uită. O caută sub toate cerurile şi printre toţi oamenii. Şi visează că într-o zi o va întâlni din nou, nu ştie unde, poate între ai săi.
Una din prejudecăţile lumii noastre este de a pune eticheta, de a clasifica totul; oamenilor li se pare că au şi înţeles ceea ce au clasat.
Nu s-a zis că adevărul unui om este ceea ce el ascunde?
Am învăţat să iubesc, ca să fiu iubit.
Numai că la o carte e mai uşor să-ţi dai iluzia că poţi să rămâi la aceeaşi pagină. Chiar dacă şi asta e o iluzie. O minciună. Pentru că, dacă rămâi la aceeaşi pagină, de fapt citeşti mereu o pagină nouă pe măsură ce îmbătrâneşti.
Noi suntem ca un cântec, nu credeţi? Un cântec nu se poate cânta niciodată de la sfârşit spre început. Trebuie să-l cânţi totdeauna îndreptându-te spre sfârşit.
Pustiul m-a făcut să înţeleg că nu sunt destul de puternic pentru a nu iubi pe nimeni.
Daca iubeşti un om perfect, n-ai niciun merit că-l iubeşti.
Uneori aşteptarea ne maturizează, alteori ne omoară. V-aţi gândit vreodată că o aşteptare nu seamănă cu alte aşteptări? Aşteptările diferă între ele ca oamenii.
Pentru Pitagora sufletul avea forma pătrată. La vechii chinezi pătratul neînchis era simbolul infinitului. Mondrian şi-a petrecut douăzeci de ani din viaţă desenând pătrate.
Cine se caută pe sine, găseşte lumea, cine caută lumea, se găseşte pe sine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu